- Fonduri de Investiții
20 de fonduri de investiții se preconizau a se constitui cu capitalul din Componenta 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, iar din 2021 până acum au fost anunțate 8 astfel de fonduri de investiții, lansate de firme de capital de risc și de private equity (mai exact, investitorii acordă antreprenorilor finanțări de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro, în schimbul unor pachete de acțiuni în firmele respective). Problema, așa cum a fost explicată și de autorii analizei citate, este că nici jumătate din capitalul disponibil din PNRR nu a fost distribuit către manageri, pentru a constitui fonduri de investiții. Citește Întreg Articolul
2. Fonduri de investiții prin PNRR
Uniunea Europeană a pus la bătaie 400 de milioane EUR prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru fi distribuiți câtre manageri de fonduri de investiții.
20 de fonduri de investiții se preconizau a se constitui cu capitalul din Componenta 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.
Din 2021 până acum au fost anunțate 8 astfel de fonduri de investiții, lansate de firme de capital de risc și de private equity:
- AMC V
- Innova/7
- Booster Capital
- GapMinder II
- Morphosis Capital II
- Mozaik
- Early Game Ventures II
- BoldMind
Aceste fonduri de investiții s-au apucat deja să investească în startup-uri de tehnologie și firme mici și mijlocii din România și din regiune. Pe scurt, investitorii acordă antreprenorilor finanțări de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro, în schimbul unor pachete de acțiuni în firmele respective. Citește Întreg Articolul
3. Innovation Romania
„Innovation Romania” este un fond al fondurilor în valoare totală de peste 106 milioane EUR, anunțat în decembrie 2024. Este vorba tot despre fonduri europene, dar prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
Acest capital va fi distribuit unor manageri de fonduri de investiții și investitori tip business angels. Mai departe aceștia vor investi în startup-uri și IMM-uri din zona de tehnologie, conform informațiilor preliminare pe care le avem la dispoziție momentan. Citește Întreg Articolul & Citește Întreg Articolul
4. Când ar trebui să aibă România un Fond de Fonduri?
La nivel internațional, Fondurile de Fonduri (FoF) s-au dovedit a fi mecanisme eficiente pentru alocarea capitalului și gestionarea riscurilor. Aceste vehicule agregă capital din mai multe surse, distribuindu-l către diverse fonduri subiacente, oferind astfel diversificare și extinderea accesului pe piețe. Această abordare colectivă de investiții aduce multiple avantaje strategice: mobilizarea capitalului intern pentru investiții, atragerea investitorilor internaționali prin structuri de reglementare favorabile, îmbunătățirea expertizei financiare locale prin transfer de cunoștințe și sprijinirea startup-urilor inovatoare și IMM-urilor. Citește Întreg Articolul
5. Investitorii din private equity preferă schimbări fiscale la impozitul pe profit, dividende sau avere decât majorarea TVA sau impozitul pe salariu/ Rudi Vizental: Ajustările trebuie gândite astfel încât să nu destabilizeze economia
Vezi în cadrul interviului ce așteptări are Rudi Vizental pentru 2025, cum este generația Z în ceea ce privește munca, ce au făcut în perioada alegerilor și multe altele.
Cum a mers anul 2024 pe piața de private equity? Care au fost provocările?
Pentru a înțelege activitatea de private equity din 2024, este esențial să analizăm cele patru componente fundamentale: fundraising, tranzacții, managementul portofoliului și exituri. Anul a fost marcat de provocări semnificative, dar și de progrese notabile.
Pe zona de fundraising, 2024 a fost un an dificil pentru atragerea de capital de la persoane fizice, din cauza climatului economic și politic incert. În schimb, segmentul instituțional a cunoscut un avans remarcabil, susținut de fondurile alocate prin PNRR. Acest an ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-au înființat cele mai multe fonduri de investiții din România. Totuși, provocarea majoră rămâne colectarea diferenței de 50%, având în vedere că fondurile PNRR acoperă doar jumătate din necesarul pentru constituirea acestor fonduri.
În ceea ce privește tranzacțiile, 2024 a fost un an dificil. Performanța companiilor a scăzut, dar așteptările antreprenorilor nu s-au ajustat corespunzător. Această discrepanță a făcut ca cererea și oferta să se întâlnească mai greu, generând dificultăți în încheierea tranzacțiilor.
Activitatea de management al portofoliului a variat de la un fond la altul și de la o companie la alta. Scăderea consumului a fost resimțită, dar nu într-o măsură suficient de drastică pentru a schimba radical direcția activităților. Anul a fost dificil, dar în mare parte predictibil, ceea ce a permis fondurilor să implementeze strategii adaptative.
Pe partea de exituri, piața se află într-un stadiu incipient, dat fiind că majoritatea fondurilor de private equity din România sunt la început de drum. Puține companii au ajuns la maturitatea necesară pentru exituri, astfel că această activitate este mai degrabă în dezvoltare decât grea sau ușoară.
Per ansamblu, 2024 a reprezentat un pas înainte pentru piața de private equity din România. Faptul că acest subiect a devenit unul de dezbatere intensă demonstrează maturizarea pieței, în condițiile în care, în anii anteriori, era aproape inexistent în discuțiile economice. Citește Întreg Articolul
6. România are 7.000 de firme cu afaceri zero şi un profit net de 8 miliarde de lei.
Multe dintre companiile care au avut venituri zero, dar totuşi au înregistrat profit fac parte din categoria holding-urilor. În 2023, cea mai mare companie care a avut cifră de afaceri zero, dar a înregistrat profit a fost Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, proprietarii Dedeman, care a înregistrat un profit net de 2,3 miliarde lei, adică aproape o treime din totalul profitului înregistrat de aceste companii.
În lista companiilor cu cele mai mari profituri, dar cu cifră de afaceri zero se mai numără şi companii de consultanţă precum CMM Lead Investment, dar şi IFN-uri, instituţii financiare nebancare, precum BT Leasing Transilvania IFN, Provident şi Agricover Credit IFN. Citește Întreg Articolul
7. Investitorii din comunitatea românească TechAngels: Finanțări de peste 1 milion EUR în startup-uri, în prima jumătate din 2024
Grupul românesc de investitori TechAngels a investit în startup-uri peste un milion EUR, în prima jumătate a anului 2024.
Investitorii membri ai rețelei TechAngels au investit 1.020.045 EUR în mod direct în startup-uri din domeniul tehnologiei.
Dintre aceștia, 14,6% au sprijinit startup-uri noi, cu un total de 725.000 EUR, iar 13% au participat în runde de finanțare „follow on”, cu o sumă de 250.000 EUR. Sondajul intern, pentru semestrul al doilea, arată că alți 1,8 milioane EUR sunt disponibili pentru investiții până la finalul acestui an, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, StartupCafe.ro.
Viziunea se bazează pe trei piloni strategici:
- Investiția în campioni globali;
- Crearea unei „plăci turnante” pentru inovația tech, pe baza experienței companiilor românești cu succes global;
- Valorificarea talentului local prin parteneriate internaționale.
Ce a făcut TechAngels în primele șase luni ale anului
- Membrii TechAngels au evaluat peste 100 de startup-uri, dintre care 45 au participat la sesiuni de pitching.
- Alte peste 50 de startup-uri au fost în atenția membrilor în cadrul proiectelor în care aceștia au fost implicați, cum sunt acceleratoarele și competițiile specializate.
- Grupul a colaborat cu acceleratoare, competiții și asociații tech atât în România, cât și în Republica Moldova și Marea Britanie. Citește Întreg Articolul
admin
