admin
0
0
România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, conform calculelor realizate de Eurostat în decembrie 2025, pe baza datelor aferente anului 2024, publicate de Institutul Național de Statistică (INS) vineri, 16 ianuarie. Analiza are la bază prețurile de consum colectate pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii, precum și date privind cheltuielile din PIB, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1445/2007. Indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației indică faptul că, în anul 2024, România a înregistrat un nivel al prețurilor de 64% din media Uniunii Europene. Astfel, pentru un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro la nivelul UE, în România costul este echivalentul a 64 de euro.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor din Uniunea Europeană a fost înregistrat în Bulgaria, cu 61% din media UE, urmată de România. La polul opus, Danemarca a avut cel mai ridicat nivel al prețurilor, de 141% față de media UE, fiind urmată de Irlanda (137%), Luxemburg (131%) și Finlanda (122%). Prețurile principalelor grupe de bunuri și servicii Pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, România este cel mai ieftin stat membru al Uniunii Europene, cu un indice de 78% față de media UE, fiind urmată de Slovacia (84%) și Polonia (87%). Cele mai ridicate prețuri pentru această categorie au fost înregistrate în Luxemburg (124%) și Danemarca (120%).
În cazul grupei „Băuturi alcoolice și tutun”, România înregistrează un indice de 87%, în timp ce Bulgaria are cel mai scăzut nivel, de 68%. La polul opus, Irlanda consemnează cel mai ridicat nivel al prețurilor, cu 203% din media UE. Pentru grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte”, România se situează la 87%, în timp ce Danemarca înregistrează cel mai ridicat nivel, de 133%. Pentru categoria „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, România are un indice de 50% față de media UE, fiind devansată doar de Bulgaria, cu 39%. Cele mai ridicate valori pentru această grupă sunt înregistrate în Irlanda (187%), Luxemburg (180%) și Danemarca (170%). Alte categorii de consum: transport, recreere și servicii În ceea ce privește transportul, România înregistrează un indice de 78%, în timp ce Bulgaria are cel mai scăzut nivel, de 69%. Pentru grupa „Recreere, sport și cultură”, România și Bulgaria au valori identice, de 64%, cele mai mici din Uniunea Europeană. La polul opus, Danemarca atinge un nivel de 142%.
În cazul „Restaurantelor și serviciilor de cazare”, România are un indice de 71%, în timp ce Bulgaria rămâne cea mai ieftină țară din UE, cu 55%. Danemarca este cea mai scumpă și în această categorie, cu un nivel al prețurilor de 149% față de media UE. În anul 2024, România a înregistrat un indice al PIB-ului pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 77% față de media Uniunii Europene, situându-se peste Bulgaria și la un nivel apropiat de Ungaria, care a înregistrat 76%. Cea mai scăzută valoare a PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost consemnată în Bulgaria, cu 34% sub media UE, în timp ce Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel, depășind media UE cu 145%. Potrivit Eurostat, această valoare este influențată și de structura forței de muncă, în condițiile în care un număr semnificativ de lucrători nerezidenți contribuie la formarea PIB-ului.
Prețuri mici, dar venituri limitate Adrian Negrescu, economist atrage atenția că prețurile mai mici nu înseamnă neapărat putere de cumpărare ridicată, într-o disucție cu DigiEconomic: „Prețurile din România sunt, întradevăr, mai mici decât în alte țări, însă pentru o comparație corectă trebuie să le raportăm la puterea de cumpărare, la salariile și pensiile românilor. Și aici încep să apară, bineînțeles, și anomaliile statistice.” Negrescu subliniază că, deși România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (78%), ponderea cheltuielilor alimentare în venituri este extrem de mare: „Recent, INS ne-a demonstrat, cu cifre, cum achiziția de bunuri alimentare și obligațiile cu taxele, utilitățile și ratele au ajuns să reprezinte 95% din cheltuielile populației, iar asta arată cât de vulnerabili sunt românii la inflație.”
Datele oficiale arată că, față de trimestrul 2 din 2025, veniturile medii ale românilor au scăzut ușor, cu 0,5%, ajungând la 8.885 lei pe gospodărie, în timp ce cheltuielile au crescut cu 1%, la 7.659 lei pe lună. „Ce înseamnă asta? Marja de manevră a familiilor se îngustează. Din banii câștigați, o gospodărie reușește să pună deoparte sau să investească teoretic doar diferența de aproximativ 1.200 lei, dar această sumă este sub presiune constantă”, explică Negrescu.
Statisticile mai arată că taxele și supraviețuirea consumului zilnic absorb 94% din venituri, dintre care 60,6% se duc pe consumul imediat (hrană, utilități, haine) iar 33,4% pe taxe și contribuții sociale (CAS, CASS etc.). În acest context, alimentația rămâne principala prioritate (31,7%), urmată de întreținerea locuinței și utilități (15%), iar sănătatea și transportul reprezintă fiecare câte 6,9% din cheltuieli. Economistul mai atrage atenția asupra inegalităților dintre oraș și sat: „Asistăm la conturarea a două Românii, cu viteze economice diferite, cea urbană, unde veniturile și cheltuielile sunt de 1,4-1,5 ori mai mari decât în mediul rural, și România rurală, unde veniturile sunt mici. Satul românesc supraviețuiește, în mare parte, prin autoconsum.”… Citeste Intreg Articolul
