admin
0
0
China exportă un model nou de producţie, extrem de eficient, bazat pe automatizare, AI şi optimizare industrială ghidată de stat. Vor putea ţine pasul firmele din Europa, SUA şi alte părţi?
„Chinezilor nu li se poate permite să revină la prosperitate prin exporturi“, susţine secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, care susţine că economia chineză este „cea mai dezechilibrată din istorie“. Astfel de temeri reflectă temerile crescânde ale Washingtonului că supracapacitatea, subvenţiile de stat şi dumpingul chinezeşti distorsionează comerţul global.
Preocuparea mai presantă însă nu este ce exportă China, ci cum. Structurile globale ale costurilor sunt într-adevăr remodelate, dar de o forţă mai discretă şi mai complexă: creşterea necontenită a productivităţii, scrie Jeffrey Wu, director la MindWorks Capital, într-o opinie publicată de Project Syndicate.
China nu exportă doar mai multe bunuri, ci un nou model de producţie bazat pe automatizare, AI şi optimizare industrială ghidată de stat. Această schimbare este perturbatoare, deflaţionistă şi încă în mare măsură greşit înţeleasă.
Transformarea Chinei în fabrica lumii la sfârşitul secolului XX a fost determinată de forţa de muncă şi scară. Acum, însă, China caută o nouă formă de dominaţie prin intermediul infrastructurii inteligente. Inteligenţa artificială nu se mai limitează la aplicaţii sau chatboţi, ci este integrată şi în economia fizică, controlând totul, de la braţe robotice, flote de vehicule şi maşini din depozite până la linii de producţie autonome.
Sub denumirea de „noi producători de calitate“, guvernul chinez înfiinţează zone pilot de AI şi sprijină transformarea fabricilor; iar oraşe ca Hefei şi Chengdu oferă subvenţii locale care rivalizează cu iniţiative naţionale din alte ţări.
Această strategie o reflectă pe cea urmată de industria japoneză în anii 1980, când automatizarea, producţia eficientă şi consolidarea industrială au ajutat companiile japoneze să depăşească performanţele rivalelor la nivel global.
Însă abordarea chineză merge mai departe, combinând inteligenţa artificială cu economii de scară, bucle de feedback şi o dinamică culturală unică, cunoscută sub numele de involuţie (neijuan), rezultând o cursă constantă pentru optimizare şi depăşire, adesea în detrimentul marjelor de profit.
În sectoare variind de la comerţul electronic la maşinile electrice, această practică a dus la reduceri de costuri atât de semnificative, încât statul a considerat uneori necesar să intervină.
Lupta pentru competitivitatea globală este neobosită. Companiile care supravieţuiesc concurenţei devin mai eficiente, mai adaptabile şi mai bine poziţionate decât rivalele lor tradiţionale. De la distanţă, procesul pare haotic, însă în practică seamănă cu selecţia naturală. Această abordare este răspândită în toate industriile….. Citește Întreg Articolul
