Anul 2025 a reprezentat un an în care startup-urile au trecut printr-o etapă de „maturizare pragmatică” după „euforia” rundelor de finanțare din perioada pre-pandemică, devenind mai mult decât „simple experimente tehnologice”, ci motoare de reziliență ale comunităților moderne, potrivit Radiografiei Ecosistemului Startup din România și din lume 2025, transmisă, joi, comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
Astăzi, startup-urile nu doar că democratizează accesul la inovație, ci acționează ca regeneratori urbani, transformând orașele din simple centre administrative în huburi de inteligență colectivă. Această radiografie nu este doar despre cifre și clasamente, ci despre capacitatea acestor entități agile de a rescrie viitorul muncii, al sustenabilității și al prosperității locale într-un context în care colaborarea dintre om și Inteligența Artificială devine noul standard de performanță.
Conform Global Startup Ecosystem Index 2025, realizat de StartupBlink, se poate observa că sectoarele FoodTech, Hardware și IoT (Internet of Things) cresc cel mai rapid între categoriile de startup-uri, înregistrând fiecare peste 40% mai multe startup-uri lansate în 2025 față de numărul din 2024. De asemenea, sectorul EdTech (tehnologie pentru educație) este singurul care scade între 2024 și 2025, cu aproximativ 2,3%.
La nivel global, țările lider în domeniul sprijinirii startup-urilor rămân cam aceleași, cu mici modificări. Se păstrează supremația SUA în acest domeniu, urmată de UK, Israel, Singapore, Canada și altele. Este de remarcat creșterea cu un loc a Estoniei, de pe 12 pe 11 mondial, înaintea unor țări cu mari pretenții precum China, Japonia sau Coreea de Sud.
Dacă privim la nivel de orașe vizionare și prietenoase cu startup-urile, topul se păstrează. San Francisco, New York, Londra, Los Angeles rămân în mod stabil pe primele locuri, urmate de orașe precum Beijing, Boston, Shanghai, etc. Este de remarcat că Singapore crește rapid de la locul 22 în 2022 la 12 în 2025.
Unde se află România la nivel global și regional
Deși Europa Centrală și de Est (ECE) rămâne dependentă în proporție de 90% de capitalul de risc străin, România începe să își consolideze sursele interne de finanțare. Clasamentul regional rămâne competitiv, cu Polonia și Bulgaria menținând un avans în digitalizarea serviciilor publice, însă România recuperează rapid prin verticalele de DeepTech, Green Economy și AI.





