Fondurile de pensii, cel mai mare investitor instituţional, caută noi oportunităţi pe bursă: „Au capital şi apetit. Statul are companii mari, dar multe nelistate. Este un match made in heaven”

Read Time:2 Minute, 6 Second

Fondurile de pensii private Pilon II şi Pilon III au ajuns cel mai mare investitor instituţional pe piaţa de capital din România, cu active de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care aproximativ un sfert în acţiuni româneşti, însă dimensiunea în creştere a acestui capital şi lipsa marilor listări ridică întrebarea: unde pot fi plasaţi aceşti bani pe termen lung?

„Fondurile de pensii au capital, au apetit, dar au nevoie de oportunităţi de investiţii. Statul are companii mari, însă destul de multe nelistate. Este destul de evident că este un match made in heaven. Avem nevoie unii de ceilalţi”, a spus Cosmin Paraschiv, membru consiliul director CFA, reprezentant al industriei, la un eveniment organizat de CFA joi la Bursa de Valori.

CFA – Asociaţia profesioniştilor în investiţii – a lansat joi un studiu prin care a prezentat avantajele vânzărilor de acţiuni din partea statului la companii deja listate, ceea ce ar duce la încasarea unor sume suplimentare la buget şi deci reducerea pe

bugetul de stat, cât şi la creşterea lichidităţii bursiere.

“Piaţa locală de capital devine prea mică pentru dimensiunea actuală şi în creştere rapidă a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II. Chiar şi cu o pondere relativ redusă a acţiunilor în portofoliile fondurilor – aproximativ 25% în prezent – acestea exercită o presiune directă asupra cererii de instrumente listate de calitate, cu lichiditate şi guvernanţă adecvată. În lipsa unor listări suplimentare, riscul este ca fondurile să ajungă la o concentrare excesivă pe un număr restrâns de emitenţi locali şi la creşterea investiţiilor pe alte pieţe externe”, se arată în studiu.

ZF a scris de mai multe ori despre potenţialul unor vânzări suplimentare de acţiuni – SPO – din partea statului. Doar o vânzare de 5% din Hidro – care se poate face chiar peste noapte prin plasamente private – ar adduce circa 2,5 – 3 mld. lei bugetului de stat.

Estimările celor din industrie arată că activele fondurilor se vor dubla până în 2030, alimentate de contribuţii lunare de circa 150 de milioane de euro. În prezent, cea mai mare parte a portofoliilor este plasată în titluri de stat, însă chiar şi cu o expunere relativ redusă pe acţiuni – de aproximativ 25% – cererea fondurilor pentru plasamente listate este considerabilă.

Astăzi, fondurile de pensii controlează în jur de 40% din free-float-ul Bursei de Valori Bucureşti, iar trendul este de creştere către 45-50%, spune Paraschiv. Practic, piaţa de capital şi fondurile de pensii se dezvoltă împreună: pe măsură ce activele fondurilor cresc, şi rolul lor pe bursă se amplifică…. Citește Întreg Articolul